Abia acum e frumos afară…

…abia acum când mă trezesc zgribulită și mă bag în sufletul tău și tu n-ai ce să-mi faci.

…abia acum, când pot să dorm cu un picior peste tine, fără să te mai plângi că mori de cald, să tresari că am tălpile reci și să te grăbești să mi le încălzești între ale tale.

…abia acum cafeaua miroase a cafea și noi trebuie să fim din ce în ce mai calzi să nu se răcească în căni…

… acum când vine vremea să îți port puloverele largi, să mi se mai vadă doar buricele degetelor și ochii…

…abia acum când totul e rece și sfârcurile se ridică la minut…

…acum când începem să ne îngrijorăm că răcim și tu îmi aduci șosete, iar eu te cert să-ți iei pantaloni lungi…

…acum când bălțile se despart sub roțile mașinilor grăbite,  muzică pentru dragoste și pretext de stat încolăciți…

…abia acum când încep să se aburească geamuri, ochelari, oglinzi și să nu ne pese decât de sărut…

…abia acum, când lumea e supărată și noi ne uităm la seriale cu ciocolată caldă…

…abia acum prăjiturile merită făcute în casă…

Abia acum e frumos afară când inimile ni se fac adăpost.

Comentarii

comentarii

Written by Andra FaraZahar
Din suflet mi-am făcut stilou, iar din scrum cerneală. Din orice scrum, dar nu de zahăr. Fără îndulcitori, fără conservanţi vi le spun verde în suflet. De mă vei vrea, de ma vei urî sau mă vei devora, fă-o cu înverșunare, oricum niciunul nu știm care cine suntem.