andrafarazahar femeia care pleaca

Femeia care rămâne, oricât de departe ar pleca

Sunt unele pe care le privești și întorc capul și altele care îți privesc în suflet deși-ntorci capul după semene de-ale lor. Sunt femei pe care nu le-ai chema la tine, de frică să nu-ți rămână diminețile și sunt alte femei după care zorii tanjesc de dor. Pe unele le-ai invitat să le cunoști, pe altele le-ai fi invitat să îți cunoască neîmplinirile, unele ți-au trebuit doar de la spate, iar altele ți-au întors spatele, deși tu le priveai cu fața. Cu fața între palme și săruturi între fire de păr încăpățânate să le simți gustul.

Unele ți-au fost ca vântul. Ți-au intrat în casă, ți-au alergat prin camere, goale, fără scop, ți-au răscolit așternuturi. Te-au mângâiat și-ai tresărit. Ți-au răcit pielea, s-au revărsat asupra ta cu furie, te-au înfrigurat, te-au întors din drum și-au plecat mai departe. Le-ai simțit, dar nu le-ai văzut. Nu așa cum erau. Altele ți-au fost adiere caldă, ți-au fost primăvară-n așternuturi, ți-au fost miros de început sub care băltea fericirea. Le-ai inspirat, ți-au alergat prin sinusuri, ți-au dansat prin vene, ți-au ridicat praful de pe suflet.

Unele ți-au fost iluzie, le-ai dorit, le-ai urmărit, ți-au dansat lasciv prin minte și-ai ajuns să te târăști istovit sub povara speranței, până sub fusta aceleiași femei, femeia care înțelege. Cu unele ai hoinărit și ai obosit să le tot cauți, lângă altele ai aprins țigări bine meritate , dar doar puține știu să fumeze cum îți place. Puține știu să tacă atunci când inima vorbește despre alta și puține știu să plece de unde nu va fi loc pentru ele niciodată.

Sunt multe care îți ridică pulsul, dar puține, foarte puține, aproape una singură e cea care-i dictează. Sunt multe cele cărora le-ai vorbit, dar niciuna nu mai știe să-ți vorbească-n suflet. Sunt multe cele care se feresc, dar niciuna nu mai știe să se ascundă în tine. Sunt multe, foarte multe cele cu care ai plecat la drum, dar aprope niciuna nu ți-a fost drum al regăsirii.

Mai sunt unele, femeile care pleacă. Unele trântesc ușa și-ți zdruncină temelia, altele pleacă pe nesimțite. Sunt unele care îți explică și sunt altele care te lasă să-ți explici cu anii. Sunt femei care iau cu ele și diminețile răsfățate și nopțile de iubire încălzite și mirosul de cafea în doi. În voi doi. Își iau și zâmbetul și lacrimile și sărutul, îți lasă amintirile și pleacă. După ele sunt femeile care pleacă din lipsa ta, pentru că undeva, cândva, o femeia a plecat cu tine după ea.

Apar apoi femei care îți vor fi pus secrete-n palmă, femei care se vor fi așezat cuminți la umbra ta și-au săpat la rădăcini să-ți afle adâncurile, însă puține și nefericite, totodată, cele care ți-au găsit cel mai adânc secret al tău: EA. Și pleacă.

Unele au fost ambiții, altele au fost numere de care nici nu îți mai aminteși. Unele au știut să mângâie, altele au știut să panseze, din mâna unora ai mâncat, iar din inimile mult mai multora te-ai înfruptat. Dar tu, tu n-ai știut  să iubești altfel decât să iubești femeia ta.

Sunt unele femei care rămân, oricât de departe ar pleca. Sunt femei care rămân, tocmai pentru că pleacă și n-ai știut a le împiedica.

______________________

 

Dacă te regăsești în articolele mele și îți plac, e posibil să vrei  cartea mea. Comandă aici! 

DESPRE AUTOR

AndraFaraZahar

Din suflet mi-am făcut stilou, iar din scrum cerneală. Din orice scrum, dar nu de zahăr. Fără îndulcitori, fără conservanţi vi le spun verde în suflet. De mă vei vrea, de ma vei urî sau mă vei devora, fă-o cu înverșunare, oricum niciunul nu știm care cine suntem.

Dă share să vadă și cine trebuie.