Nu e necesar să violezi o femeie ca să se numească viol. Nu e necesar să-i rupi hainele și să-i simți gustul lacrimilor, să te înfrupți din carnea ei și să îi smucești brațele. Aceleași lucruri le simte când o dezbraci de bariere fără voia ei, te înfigi în cele mai adânci și ascunse frici ale ei și o împingi goală în fața lumii și apoi o lași de una singura. Ce fel crud e ăsta de-i arăta viața unei femei? Când ea a venit să îți vorbească și tu, ca un nenorocit, te-ai hrănit cu lacrimile ei. Pe cât de dese și sărate, pe atât de îmbucurătoare pentru tine. Ce fel crud e acesta de a-i arăta viața unei femei, când ea este acolo pentru tine, sperând că te vei trezi, iar tu, ca o brută, te hrănești cu imaginea capului plecat și cu ea, ca femeie, la pământ?
Sunt bărbați care se hrănesc cu suflet de femeie, fură ca niște hoți orice urmă de virginitate din cele mai adânci colțuri ale ei, care pătrund fără grijă și nepăsători, care seduc așa cum un copil pică în mâna pedofilului, pentru că are bomboane în palmă, iar apoi recurg la forță și își trag seva puterii din frica femeii. Așa stau în mâna acestor bărbați, atent și ostentativ așezate, toate visurile femeii, toate speranțele ei, chiar și cele ce nu au apucat să mijească, până când dispar și rămâne doar palma de bărbat.
Poate sună sinistru, dar lumea asta e plină de femei cu sufletele brutal violate și de bărbați ce supraviețuiesc hrănindu-se cu adâncuri și cu lacrimi de femeie. De femei ascunse în ele, plângând, ținându-se în brațe, pentru că o dată au avut proasta inspirație sau naivitatea de a servi o speranță din mâna unui bărbat ca el. Femei pentru care gesturile tandre au devenit suspecte, de femei care nu se mai pot dezbrăca în fața bărbatului, defilând nerușinate în sufletul gol pe lângă el, pentru că s-a întâmplat o dată ca un bărbat să se înfigă cu toată bărbația în el, și bărbații, din păcate, au forță când vine vorba să vrea ceva.
E plin pământul de femei ce tac în ele și trec speriate pe lângă buchete de flori, aleargă îngrozite din calea unei atingeri când o primesc așa cum și-o doresc, care întorc spatele unui cuvânt frumos, poate prea bine meritat. Geme pământul de femei frumoase și speriate, deștepte, dar proaste în fața iubirii, de femei ce au tot dreptul la iubire, dar nu mai cred în ea, de femei ce fug din calea șanselor și de femei ce din prea multă frică rămân acolo.
Puține mai sunt acelea care își mai găsesc forța să meargă mai departe, își mai găsesc curajul să spere a doua oară. Mult prea puține. E crud să furi naivitatea unei femei și să o îngropi în frică și când spun naivitate, nu mă refer la prostie. Nu, mă refer la inocența aceea pe care nicio femeie nu ar trebui să și-o piardă, pentru că e parte din feminitatea ei. Pentru că este esența ei de femeie…
Nu e necesar să existe urme pe corpul femeii, ca să se numească abuz, însă atunci când și ele există, vin la pachet cu lipsa puterii ei de a pleca de acolo. Iar acelora care se regăsesc aici am să le spun așa:
-Ești frumoasă. Ba da, ești frumoasă, pentru că ești femeie și poate nu crezi, dar acolo afară, dincolo de zidul de frică pe care ți l-ai construit, există oameni care ți-ar ține sufletul în palmă cu grijă. Acolo afară, există oameni care ar tăia toate gratiile pe care le ai în față și te-ar lăsa să zbori.
-Știu că e greu când te lupți cu speranța, dar tu acum îți ești cel mai mare dușman. El nu va înceta. Nu, nu o va face, știu că tu speri, dar nu o va face. Da, știu, e om bun, dar mai are scăpări. Există oameni buni fără scăpări, tu nu meriți scăpări, tu meriți să fii mângâiată!
– Nu te iubește! Crede-mă pe mine, crede-ne pe noi toți, nu te iubește! Iubirea nu înseamnă forță, iubirea nu înseamnă teroare, iubirea nu a însemnat niciodată frică. Iubirea nu se spune răstit și nu se arătă cu El este un om slab, care prin asta își demonstrează el lui bărbăția, dar tu nu ai nicio datorie față de complexele lui. Tu nu ai datoria de a fi sac de box, datoria ta de femeie nu este aceea de a avea sufletul călcat în picioare, te implor să mă crezi că datoria ta de femeie nu este aceea de a fi preș și sclavă pentru un dobitoc. Iartă-mă, dar nu îl pot numi altfel.
-Știai că și copiii tăi vor urma exemplul a ce văd în familie? Că băieții vor deveni avizi de putere, după modelul tatălui, iar fetele vor căuta mai departe în bărbați abuzul, pentru că l-au îneles ca pe o formă de iubire? Îți dorești ca fiica ta să nici nu aibă șansa de a fi femeie? Îți dorești aceeași viață pentru copiii tăi? Întreabă-te dacă ei merită asta, pentru că ei sunt victimele deciziilor tale!
Există! Există bărbați acolo care nu ar lovi în viața lor o femeie. Există bărbați care pot avea relații fără să subjuge psihologic o femeie, există bărbați care știu să iubească! Nu ești singură! Poți pleca de acolo!
Aceasta este o campanie de conștientizare pentru femeile care sunt victime ale abuzului fizic și emoțional, care sunt aici printre noi cu capetele plecate, care plâng pe ascuns și se feresc să spună. Ați fi surprinși să aflați că abuzul nu se practică doar în satele uitate de lume, ci și aici, în 2016. Mergeți pe lângă femei pe stradă, frumoase și elegante, al căror suflet e negru din cauza abuzului fizic, emoțional și psihologic. Există femei abuzate chiar și în grupurile din care faceți parte, însă este foarte puțin probabil să aflați. Sunt femei pentru care alți bărbați ar dărâma ziduri, dar ele sunt sub palma și autoritatea unui idiot, pentru că nu mai văd scăpare și nu mai cred în bine. De aceea vreau să le arătăm că pot pleca de acolo și vreau ca celelalte să conștientizeze că după prima palmă, va exista și a doua, iar oamenii nu se schimbă!Vreau ca acest mesaj să ajungă la ele și vreau ca acesta să fie transmis în special de bărbați, pentru ca ele să vadă că NU SUNT TOȚI LA FEL, să își găsească curajul să plece de acolo și să fie femei pentru cine le merită.
De bărbații care nu ar ridica mâna decât să spună: da, nu aș lovi niciodată o femeie! De aceia care au inteligența necesară să fie bărbați în fața femeii altfel decât prin forță și teroare.
Astăzi vreau să văd bărbații aceia despre care eu scriu. Vreau să îi văd dând cu pumnul în masă de revoltă și să lase un mesaj în comentariu pentru aceste femei! Astăzi vreau să fiți bărbați și nu vreau să fiu dezamăgită!
De veți sta cu brațele încrucișate, veți regreta abia atunci când veți iubi o femeie ce nu mai crede în iubire.Și este foarte greu, să vii mai la urmă, tu care i-ai pune lumea la picioare, iar ea nu poate să facă nimic decât să stea cu brațele încrucișate. Știi cum sună neputința în mintea unui bărbat? Asurzitor. Știi cum e să iubești o astfel de femeie? Devastator. Nu poți decât să aștepți, departe de ea, dar în apropiere. Să o lași să își găsească curajul sau… să o lași și atât. Iar asta e crunt.
65.000 de femei au fost victimele violenței domestice în România. 800 de femei au murit în ultima perioadă ca urmare a abuzurilor la care au fost supuse și anual sunt agresate 10.000 de românce. La fiecare 30 de secunde o femeie din România este victima violenței domestice. 75% dintre cazurile de violență domestică nu sunt raportate.
Eu #obaginseama! Voi?
Această campanie este susținută de O Bag Store Iași și Fundația Hecuba, astfel că la vânzarea oricărui produs O Bag, 1% va fi direcționat pentru a ajuta femeile abuzate.